Un (alt)fel de literatura

Din cand in cand, curiozitatea ma impinge/indeamna sa ma uit si pe alte bloguri, evident, din aceasta comunitate, TB. Si in special in cele cu insemnari politice, incercari literare, muzica sau pictura. Nu ma intereseaza cele cu insemnari personale, cu trivialitati sau cele porno-erotice. Nu ca as fi eu un puritan sau un sfant, dar asemenea lucruri tin de intimitatea fiecaruia si nu de spatiul public. Cum insa insemnarile, chiar in spatiul virtual, sunt oarecum la indemana oricui vrea sa le citeasca, fireste pe internet, ele devin publice iar autorul, indiferent ce-ar scrie, nu poate fi tras la raspundere in niciun fel. Poate moral, dar asta...
De vreo trei luni urmaresc o doamna/domnisoara despre care nu stiu mare lucru, afara de faptul ca, asa cum se autoprezinta, este trecuta de prima tinerete (nu stiu care este hotarul dintre prima si a doua tinerete !) si nu are o slujba. Adica a avut, dar a ramas fara ea in toamna trecuta, zice ea. In rest niciun indiciu despre identitatea sa; si-a ales un pseudonim pe care-l foloseste atat in incercarile sale literare cat si in relatia cu cei care mai comenteaza pe blogul ei.
Si pe acest blog autoarea se desfasoara in toata splendoarea (!), postand fragmente atat dintr-un jurnal zilnic cat si din cateva eseuri care s-ar dori ca in viitor sa fie tot atatea romane. A scris chiar si proza arhiscurta pentru un concurs initiat de un jurnalist de la EvZ. N-a luat niciun premiu si a fost foarte amarata. Premiul l-a luat o studenta din Galati cu un PA pe care l-am citit pe blogul acesteia. Si zic eu ca a meritat.
Revenind la scriitoarea noastra, dupa ce m-a rugat sa comentez un inceput de roman si la care eu am fost destul de reticent in aprecieri, a abandonat dezamagita lucrarea respectiva si a continuat cu alta, cum am aratat ea lucrand in paralel la mai multe...opere. Femeia este obsedata de limba engleza pe care o foloseste in textele sale si unde este cazul dar, mai ales, unde nu este cazul. Nu mai vorbesc de pomenirea unor marci de detergenti sau alte produse care pe la noi nu prea se gasesc, parfumuri, carti de tarot si alte chestii prin care vrea sa epateze. Nemaivorbind de faptul ca mai toate personajele, inclusiv sotul, au nume exotice.
Doamna in cauza amesteca niste magazine sau orase pe unde probabil a fost in excursie cu cele de pe la noi, de nu mai stii daca te afli in Belgia, Franta sau Marea Britanie ori in Romania noastra cu Iasiul de unde provine autoarea. Ciar si moneda este lira sterlina iar unitatile de masura sunt neaparat anglo-saxone.
Acum ce sa vezi? A reluat lucrul la romanul abandonat cu o si mai mare fervoare, scriind in fiecare zi cate un capitol. Nici cei mai prolifici scriitori de la noi sau de aiurea nu au reusit o asa performanta. Numai ca, daca la inceput lucrarea era in limitele decentei, acum aceasta abunda in scene de-a dreptul porno (daca ar fi erotice tot ar mai fi ceva) sau intamplari banale. Noroc ca totul se desfasoara pe teritoriul national. Partea hazlie este ca a gasit si vreo doi care-i citesc, ca si mine, postarile si o incurajeaza fara rezerve. O femeie, probabil frustrata, este chiar entuziasmata de scriitura.
Uneori am impresia ca aceasta fiinta, de altfel destul de desteapta, este o handicapata ce-si defuleaza toate frustrarile acumulate de-a lungul vietii. Sau ca traieste intr-o lume imaginara, mai ales ca pentru ea internetul nu este doar un hoby ci un modus vivendi. Aproape tot timpul, fie zi sau noapte, observ ca se afla in fata computerului. Si asa am ajuns de la literatura de sertar la cea de...blog. Daca asta e literatura!?